Miocardita este, concret, o inflamaţie a muşchiului inimii, care apare, în general, ca urmare a unei invecţii cu un virus sau o bacterie. Simptomele miocarditei sunt bătăi rapide sau neregulate ale inimii, dureri în piept şi dificultăți de respirație.
Incidenţa miocarditei este, potrivit studiilor, de 10-20 persoane din 100.000, pe an; în cele mai multe cazuri simptomele sunt, însă, uşoare, astfel că este posibil să nu fie niciodată diagnosticată, prin urmare nu poate fi inclusă în cifrele relevate de studiile de specialitate.
O predispoziţie mai mare la miocardită după a doua doză de vaccin ARNm pare să existe în rândul persoanelor de sex masculin, din grupa de vârstă 16-29 de ani; potrivit studiilor în această categorie sunt aproximativ 11 cazuri de miocardită la 100.000 de bărbați vaccinați.
Dr. Valeriu Gheorghiţă: Miocardita, posibilă reacţie adversă şi la alte vaccinuri
Coordonatorul campaniei de vaccinare anti-Covid din România, dr. Valeriu Gheorghiţă, a ţinut să explice că riscul de apariţie a miocarditei după administrarea serurilor pentru prevenirea Covid-19 este mai mic decât cel de a dezvolta această afecţiune ca urmare a bolii. Incidenţa miocarditei post-vaccin variază în funcţie de vârstă, sex şi doză, conform studiilor.
"În perioada următoare vom comunica mai intens pe această temă, cu preponderenţă pe populaţia tânără, inclusiv copiii, tocmai pentru a oferi suficiente informaţii părinţilor legat de profilul de siguranţă al vaccinurilor, de eficacitate, de eficienţă, de beneficiile directe şi indirecte, dar şi de această problemă particulară legată de riscul de miocardită. Miocardita este o inflamaţie a muşchiului cardiac, care nu este specifică vaccinării împotriva COVID-19. Ea este o potenţială reacţie adversă şi la alte tipuri de vaccinuri şi este în mod obişnuit cauzată de mai mulţi agenţi infecţioşi – virali, bacterieni, parazitari, fungi", a explicat Valeriu Gheorghiță.
În cât timp de la vaccinare poate să apară miocardita
Medicul Valeriu Gheorghiţă a subliniat că miocardita poate să apară cel mai devreme în 2-3, până la 7 zile de la vaccinarea cu doza 2.
"În mod particular pentru vaccinurile împotriva COVID-19, la vaccinurile pe bază de ARN mesager s-a observat că la persoanele cu vârsta sub 30 de ani, şi mai ales la persoanele de sex masculin, există o frecvenţă uşor mai crescută decât cea întâlnită în populaţia generală, după administrarea dozei doi din schema de vaccinare. În general, timpul apariţiei este la două-trei zile după administrarea dozei doi, dar există o supraveghere de până la 28 de zile. Dar cele mai multe cazuri raportate au fost în primele şapte zile după administrarea dozei doi", a adăugat Valeriu Gheorghiță.
Miocardita după boala Covid-19, mai periculoasă decât cea post-vaccin
Miocardita post-Covid este una dintre sechelele cel mai des întâlnite la pacienţii trecuţi prin boală. Inflamaţia muşchiului inimii, pe fondul celorlalte probleme pe care le provoacă boala Covid-19, poate determina insuficienţă cardiac sau chiar decesul, potrivit specialiştilor.
"Pacienţii cu COVID-19 au riscul de a dezvolta cheaguri de sânge în plămâni, de aceea tratamentul anticoagulant se face la pacienţii internaţi cu risc crescut pentru această afecţiune. Poate apărea inflamaţia muşchiului inimii – miocardita – care poate duce la insuficienţă cardiacă sau deces în formele fulminante. Acestea sunt cele mai frecvente manifestări întâlnite, dar pot apărea afectări în toate teritoriile, putând produce infarct miocardic, accident vascular cerebral, tromboză venoasă periferică", spune Lăcrămioara Petrescu, medic primar cardiolog.
Covid-19 lasă sechele pe termen lung asupra inimii, spune specialistul: "Afectarea muşchiului inimii prin miocardită poate duce la o disfuncţie cardiacă persistentă, cu insuficienţă cardiacă, trombembolismul pulmonar poate duce la suprasolicitarea cavităţilor drepte cardiace şi disfuncţia ventriculului drept. Simptomele sunt de obicei, persistenţa lipsei de aer la efort sau în repaus, a oboselii, umflarea picioarelor, inapetenţa".
Sursa foto: shutterstock.com