De ce apare oboseala cronică după COVID-19? 


Câteva luni de oboseală extremă - iată la ce se pot aștepta pacienții recuperați după COVID-19.  Aproximativ 10% din cei 3,9 milioane de persoane care contribuie la aplicația COVID Symptom Study  au simptome care durează mai mult de patru săptămâni.


Oboseala cronică înseamnă că durează mai mult de șase săptămâni.

Este un simptom care apare și după tratamentul cancerului.

Oboseala prelungită apare și după alte infecții virale, cum ar fi infecția cu virusul Epstein-Barr (acest virus rămâne pentru toată viața în organismul uman).

Oboseala post-virală a fost, de asemenea, observată la un sfert dintre pacienții infectați cu virusul SARS CoV 1,  în 2003. Care ar putea fi explicația? 

Moleculele de inflamație prezic oboseala

O substanță activă, numită interferon-alfa, administrată ca tratament pentru hepatita C,  generează o boală asemănătoare gripei.  Cercetătorii au studiat acest ”răspuns artificial la infecții” ca model pentru oboseala cronică. Ei au descoperit că nivelul a două molecule din organism, care produc inflamația (interleukina-6 și interleukina-10), poate prezice apariția ulterioară a oboselii cronice.

Aceleași două molecule de inflamație (interleukina-6 și interleukina-10) apar în așa numita ”furtună de citokine”, care se constată în cazul pacienților cu simptome grave. Acest fenomen sugerează că ar putea exista un model de activare a sistemului imunitar în timpul infecției virale.

În cazul interleukinei-6, există tratament care îi reduce impactul și reduce astfel inflamația.

Cum apare furtuna de citokine? 

Orice infecție cu un coronavirus începe cu o particulă de virus. Arată ca un fel de coajă sferică, care protejează un singur șir lung de material genetic (ARN-ul viral), pe care îl poate introduce într-o celulă umană. Materialul genetic viral îi comandă apoi celulei umane să facă aproximativ 30 de părți diferite ale virusului, permițând astfel reproducerea virusului.

Celulele pe care SARS-CoV-2 le infectează au, la exterior, o proteină numită ACE2.  Este o proteină importantă, în mod normal, pentru reglarea tensiunii arteriale. Infecția începe când virusul se fixează pe proteinele ACE2 ale celulei-gazdă (umane). Din acel moment, vârful virsului se transformă.

Spicul virusului, reconfigurat, se agăță în celulă și prăbușește atât particula virală cât și celula umană. Dar materialul genetic din virus nu se prăbușește, ci se multiplică și, în același timp, se ascunde de sistemul imunitar uman. Ce se întâmplă în plămâni?

Virusul SARS-CoV-2 crește în celulele pulmonare de tip II, care secretă o substanță asemănătoare săpunului. Aceasta ajută aerul să alunece adânc în plămâni.  Milioane de celule din sistemul imunitar invadează țesutul pulmonar infectat. Fac așa numita furtună de citokine, adică o furtună de inflamație, în încercarea de a curăța celulele infectate de virus.

Fiecare leziune pulmonară variază de la mărimea unui strugure până la dimensiunea unui grapefruit. Ventilația mecanică e necesară să asigure organismului sânge oxigenat până plămânul se reface singur.

Sursă foto: Shutterstock

vezi emisiunile doctor de bine

Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces
Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă...
Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt
Prea mult curent electric într-o zonă din creier înseamnă epilepsie. Cum se pot...
Care sunt criteriile care stau la baza unui mic dejun sănătos, în funcție de vârstă
Vârsta la care trebuie să aibă loc primul control la stomatolog. Cum influențează...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies