Oboseala extremă apare la debutul infecției, alături de febră ori pierderea mirosului și a gustului.
După ce faza acută a infecției dispare, oboseala poate continua luni în șir. Două teorii există în prezent, care ar putea aduce explicații în privința oboselii cronice (peste 6 săptămâni de la debutul infecției).
1. Oboseala cronică înseamnă că boala nu s-a terminat. “Așa se întâmplă și în mononucleoza infecțioasă, determinată de virusul Epstein-Barr, în care pacientul suferă luni de zile de oboseală cronică, uneori de intensitate mare. Și virusul hepatitic C poate duce la oboseală accentuată luni de zile de la debutul infecției”, spune dr. Adrian Marinescu, medic primar boli infecțioase, Institutul Matei Balș.
2. A doua teorie se referă la factorii de inflamție, pe care îi produce sistemul imunitar. Este vorba de interleukinele 6 și 10, care s-ar putea corela cu senzația de oboseală, după ce faza acută a infecției a trecut.
Oboseala nu depinde de severitatea bolii
Oboseala accentuată, după faza acută a infecției cu SARS COv2, nu depinde de severitatea formei de boală.
Pacientul nu trebuie neapărat să fi suferit de așa numita furtună de cytokine, o furtună de inflamație, care distruge țesutul pulmonar, dar și alte țesuturi. În această furtună de inflamație, pe lângă tratamentul anti-infecțios, sunt necesare tratamente-suport pentru funcția unui organ. Spre exemplu, inflamația este atât de puternică încât pacientul poate primi:
• terapie cu anticorpi monoclonali (medicamente care se dau și în unele forme de cancer)
• tratament cu corticoizi (cum ar fi dexametazona)
• mijloace artificiale de susținere a funcției unui organ- ventilație artificială, rinichi artificial, plămân artificial.
Sursă foto: Shutterstock