Într-o nouă ediție Doctor de bine, prezentată de Liliana Curea, dr. Victor Titirez, medic specialist în chirurgia oncoplastică a sânului, ne-a explicat care este situația din spitale în acest moment, cum poate face diferența dintre viață și moarte descoperirea în fază incipientă a cancerului și care sunt pașii pe care îi urmează o pacientă cu această boală oncologică.
De aproape 2 ani, trăim această pandemie care ne-a afectat pe toți. Asupra cancerului de sân are implicație pandemia de COVID-19?
“A avut implicații și nu din cele favorabile. În sensul că obsevăm o creștere a cazurilor avansate. Nu este o problemă stric locală, practic tot continentul se confruntă cu această problemă. Am citit recent un studiu din Anglia care sugera că a crescut numărul de cazuri în stadii avansate cu 30%. Evident, o prezentare în stadiu avansatare implicații asupra prognosticului. Are implicații asupra sistemului sanitar, în sensul că un stadiu avansat necesită tratament complex, necesită tratament citostatic care este foarte scump.
La noi nu există o statistică din care să aflăm exact numărul cazurilor, dar din experiența personală vă spun că a crescut numărul. Vă spuneam că și înainte se prezentau doamne în stadii avansate, acum este mult mai pregnant”.
De unde vine această frică de a merge la medic?
“Cred că în primul rând este teama de a merge într-un spital pentru că există riscul de contaminare, de a lua COVID din spital. În spitalul în care lucrez, în Euroclinic, noi am luat măsuri suplimentare pentru a preveni această îmbolnăvire intraspitalicească. Practic, pacienții urmează trasee prestabilite. Avem pacienți oncologici care nu vin în contact cu restul persoanelor care vin în clinică, spre exemplu. Personalul medical urmează trasee diferite. Nu ar trebui să reprezinte un impediment în prezentarea la medic”.
Ce ar însemna pentru o persoană care are o afecțiune oncologică să fie infectată cu SARS-Cov-2. Are implicații asupra bolii?
“Are implicații, dar nu în mod direct. În sensul că, acest virus, la momentul acesta nu este foarte clar dacă este un virus oncogen, adică dacă agravează afecțiunea oncologică, dar are implicații indirecte în sensul că dacă depistăm un pacient oncologic că este pozitiv, trebuie să oprim tratamentul, o pauză de două săptămâni, până avem certitudinea că s-a negativizat. Riscul de contaminare instraspitalicesc este mic”.
Avem în România program de screening în ceea ce privește cancerul de sân?
“Din păcate, nu. În România nu există un program de screening penru cancerul de sân și asta se reflectă în prezentarea în stadii avansate pe care le tratăm. Programul de screening, în țările europene, tocmai asta intenționează să depisteze afecțiunea într-un stadiu preclinic, când este vizibilă imagistic. Pacienta scapă mult mai ușor, costurile tratamentului se reduc semnificativ. În stadiul 1, boala are curabilitate 98%, în timp ce în stadiul 3 are curabilitate între 50% și 60%”.
De la ce vârstă ar trebui femeile să meargă să facă analize?
“O doamnă care nu are istoric în familie de cancer de sân sau de ovar ar trebui să înceapă evaluarea sânilor de la 40 de ani. Evaluarea se face cu mamografie, la doi ani. Dacă există un istoric în familie, trebuie să fie evaluată de un specialist, de obicei un genetician, uneori se recomandă anumite analize genetice, dacă este încadrată în grupa de risc crescut. Evaluarea începe mai devreme în acest caz, de la 30 de ani. Nu se mai face cu mamografie, ci cu RMN - o investigație imagistică care se face pentru persoanele aflate în grupa de risc crescut”.
În străinătate, unde există programul de screening, în ce constă exact?
“Acest program de screening constă în efectuarea unei mamografii, o dată la doi ani, pentru femeile asimptomatice. Fiecare doamnă, după 40 de ani, primește acasă o invitație să se prezinte la centrul xenologic din regiune, unde i se efectuează o mamografie. După câteva zile, primește acasă o scrisoare în care este înștiințată că totul este bine. Asta se întâmplă la 95% din persoanele care merg la programul de screening, iar 5% sunt rechemate pentru testări suplimentare”.
Cât de mult contează întârzierea unui diagnostic?
“Această întârziere poate face diferența dintre viață și pierderea pacientului. Există cancere mai agresive, există și mai puțin agresive. Un cancer agresiv, în stadiu incipient, este curabil. Într-un stadiu avansat, șansele de curabilitate scad semnificativ”.
La noi, foarte mulți oameni, când aud de cancer, au impresia că se apropie sfârșitul
“Din păcate, această dogmă este bine împământenită. Foarte multă lume asociază diagnosticul de cancer cu sfârșitul. Lucrurile s-au schimbat semnificativ, s-au făcut niște progrese enorme, în special în cancerul de sân pentru că este cel mai întâlnit cancer la femeie”.
Care sunt pașii pe care îi urmează pacientele în tratarea cancerului?
“Totul este foarte bine pus la punct, se face pas cu pas și nu e bine să sărim peste acești pași. Multe paciente se tem de biopsie. Este absolut neadevărat faptul că dacă puncționăm nodulul se răspândește boala. Biopsia este esențială pentru noi, pentru a stabili diagnosticul”.
Cât de importante sunt comisiile tumor board în diagnosticarea și tratarea bolii?
“Comisia această ocologică reprezintă modul civilizat de a trata orice fel de cancer. În comisiile oncologice și spitalul Euroclinic beneficiază de o comisie dedicată cancerului de sân, este discutat fiecare caz și pentru fiecare pacient se decide ce este de făcut. La comisii participă chirurgi, oncologi, radioterapeuți, geniticieni, imagiști. În comisia în care lucrez eu, de exemplu, suntem 11 membri. Nu toate cazurile sunt clare de la început. În sensul că un medic poate să aibă o opinie, altul să aibă o altă opinie. Tocmai de aceea ne întâlnim”.
Sunt multe situații când se cere a doua opinie. Ce ar trebui să facă un pacient când medicii au opinii diferite?
“Există niște ghiduri terapeutice. În acestea ni se sugerează ce ar trebui făcut. Pacientul care solicită a doua opinie, ar trebui să știe ce ghiduri se folosesc și dacă sunt aplicabile persoanei respective”.
În acest tip de cancer pot apărea și mutații. Ce înseamnă asta?
“Cam 5-10% din toate cancerele de sân pot fi transmise genetic. Facem niște testări și aflăm că problema de la sân este dată de o anumită mutație genetică. BRCA 1 și 2 sunt cele mai frecvente gene implicate în apariția cancerului de sân. Dacă știm că pacienta este purtătoarea acestei gene, atunci ne adaptăm tratamentul. Sunt doamne care nu au cancer la sân, dar sunt putătoare ale genelor și atunci le putem oferi profilaxie, ceea ce înseamnă să reducem riscul de apariție a bolii. Există mai multe optiuni de profilaxie. Toate trebuie discutate cu pacienta și decis împreună ce i se potrivește cel mai bine”.
Cum și-ar putea da seama femeile că se pot confrunta cu această boală?
“Ceva extrem de simplu, care este la îndemâna oricărei doamne, autopalparea. Nu este la fel de eficientă ca mamografia, dar este ceva în plus. Autopalparea înseamnă că fiecare doamnă trebuie să-și examineze sânii măcar o dată pe lună și să știe ce este normal pentru ea. Dacă de la o lună la alta i se pare că a apărut ceva nou, ceva ce nu era înainte, atunci imediat trebuie să meargă într-o clinică de specialitate”.
Vi s-a întâmplat ca o pacientă să renunțe pe parcursul tratamentului?
“Din păcate, da. Există doamne care nu pot tolera tratamentul, în special chimioterapia, care este un tratament eficient, dar agresiv. Sunt doamne care nu-l pot tolera fizic, este prea dur și atunci renunță și sunt doamne care spun de la început că nu doresc chimioterapie. Medicul este acolo să îndrume, dar nu poate obliga pacientul să urmeze tratamentul. Acesta este rolul comisiei. Oricând un pacient renunță la tratament, cazul este reluat în comisia oncologică și încercăm alternative. Nu la fel de bune, dar mai bune decât nimic”.
În final, dr. Victor Titirez le-a oferit femeilor un sfat legat de importanța investigațiilor medicale, mai ales când vine vorba de cancer. “Ar trebui să țină cont că au de-a face cu un cancer, curabil dacă îl depistăm în stadii incipiente. Ar trebui să țină cont că medicina a făcut niște progrese enorme, că nu mai trăim ca acum 10 ani și că este păcat să piardă șansa la un tratament, bazându-se pe niște dogme depășite de multă vreme. Să vină la spital chiar și în contextul pandemiei. Spitalul este un loc sigur”.
Acest articol face parte din campania "1 din 5", inițiată de Rețeaua Privată de Sănătate REGINA MARIA, care își propune să crească gradul de conștientizare cu privire la numărul ridicat de cancere nediagnosticate sau diagnosticate tardiv. Inițiativa încurajează mersul preventiv la medic pentru screening-ul anual și controalele de rutină înainte să fie prea târziu. Află mai multe detalii pe pagina campaniei la https://www.reginamaria.ro/performanta-in-oncologie.
