Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: ”Temperatura are o contribuție mai mică de 20% la rata de transmitere a coronavirusului!


Ce facem în toamnă/iarnă când temperaturile ating 4-10 grade Celsius? Și coronavirusul se va ”simți” mai bine? Ne înarmăm cu informații corecte. Singurele care pot să-l țină departe de propriile noastre celule. 


Articol realizat de Andreea Groza

 

Am vorbit cu profesorul în imunologie, Carmen Chifiriuc, despre tot ce știm până acum… despre coronavirus. Biologia ne ajută să eliminăn teoriile conspirației. 

Ne întoarcem la acum 6 luni. Știm de unde a venit SARS COV2?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Dintre cele patru familii de coronavirusuri (alfa, beta, gamma și deltacoronavirusuri), primele două infectează mamiferele sălbatice (maimuţa, pisica, dihorul, hamsterul, liliacul), ultimele două au fost izolate de la porc și păsări. SARS-CoV și SARS-CoV-2 umane sunt betacoronavirusuri, care au ca rezervor animal liliecii. Printr-o gazdă intermediară, printr-un alt animal au fost transmise la om. 

Aceste virusuri, care infectează animalele, s-au adaptat la oameni ca rezultat al acumulării mutațiilor și al recombinărilor genetice. Organizației Mondială a Sănătății spune că rezervorul animal de SARSCoV nu se cunoaște cu certitudine."

Mi-ați spus că nu trebuie să ne dorim să ne creștem imunitatea, așa cum nu e normal să ne scădem imunitatea. Sistemul imunitat competent este sistemul imunitar echilibrat. Explicați. 

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Virsul SARS COV 2 pătrunde în organism pe cale respiratorie. Se prinde de receptorii ACE2. Apoi organismul este receptiv -  permite multiplicarea virusului. 

Reactivitatea sistemului imunitar condiţionează: intensitatea, extinderea, severitatea şi însăşi posibilitatea apariţiei infecției.

De aceea, la unii pacienti infectați nu apar simptome (dar ei trec prin infecție și vor avea anticorpi). La alții, simptomele sunt extreme. Și există două motive. În primul rând, SARS COV-2 produce leziuni. În al doilea rând, sistemul imunitar răspunde exagerat. Răspunsul imunitar exagerat, acea furtună de citokine, distruge la propriu țesutul pulmonar, dar și alte țesuturi. 

S-a demonstrat că activarea funcţiei imunitare (sistemul imunitar prea puternic) nu este benefică pentru organism. Răspunsul imun exagerat sau neadecvat poate determina boli (inflamația cronică, maladiile autoimune). Este și cazul formelor de infecție severă sau critică cu SARS-CoV-2."

 

Tratamentul trebuie să țină cont de atât de virus cât și de răspunsul sistemului imunitar?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "În fazele inițiale ale infecției, înainte de instalarea simptomelor clinice severe, e de dorit stimularea unui răspuns imun antiviral eficient.  După apariția leziunilor pulmonare, este necesară supresia (oprirea) răspunsului inflamator."

De ce se spune că poluarea amplifică bolile infecțioase care privesc plămânul?

 

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Poluarea aerului determină apariția unui răspuns imun imediat – adică  limfocitele T helper 2 (Th2) sau T helper 17 (Th17).

Aceste părți ale sistemului imunitar sunt implicate în alergii și astm. De aceea, expunerea la medii poluate conduce la exacerbarea astmului și a bolii pulmonare obstructive cronice (BPOC). Un răspuns de tip Th17 a fost evidențiat și la pacienții cu forme severe de boală COVID-19.  Poluarea aerului conduce la dereglarea răspunsului imun antiviral. Și poate declanșa un răspuns pro-inflamator exagerat."

 

În aer liber putem lua virusul, de asemenea în interior sau de pe mâini murdare. Cum gândim aceste căi de transmitere?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "În aer liber: Trebuie să stăm prelungit în fața unei persoane bolnave. Vorbim de contact direct, apropiat, prelungit, peste 15 minute, după cum spune OMS.

În spații închise… Virusul se transmite prin aerosoli, iar transmiterea este favorizată de expunerea prelungită la densităţi ridicate de aerosoli.

Pe această cale, omul bolnav sau infectat răspândeşte în jur o pulbere fină de aerosoli constituiţi din picături microscopice de secreţii, încărcate cu zeci sau sute de mii de particule virale.

Aceste particule infecțioase nu rezistă foarte mult în mediul extern în absența unei celule animale vii, în care să se multiplice (coronavirusurile sunt sensibile la radiații UV, la eter, alcool 75%, dezinfectanți pe bază de clor, acid peroxiacetic și cloroform). Dar, dacă aerosolii eliminați de o persoană infectată, ajung instantaneu pe mucoasele tractului respirator ale altor persoane, acestea se pot infecta foarte rapid. 

A treia cale de transmitere: Atingerea mucoasei nazale sau conjunctivale cu mâna infectată poate transmite virusul. Această cale de trasmitere poate fi… ruptă, dacă vă spălați cu apă și săpun înainte de a pune mâna la nas, gură ori ochi." 

Apar mutații în virus?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Similar altor coronavirusuri, SARS-CoV-2 suferă mutații care conduc la modificarea secvenței spiculelor virale (acei țepișori), la apariția unor noi variante antigenice sau la modificarea secvenței unei enzime importante pentru multiplicarea virală.

Variații mai ample apar în urma evenimentelor de recombinare. Ce înseamnă aceasta? Să fim infectați simultan cu două tulpini diferite de virus. Cercetătorii consideră însă că rata mutațiilor acestui virus este destul de mică pentru a compromite eficiența unui potențial vaccin."

Am văzut că SARS COV 2 nu e sezonier. Ce facem în toamnă/iarnă?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Studiile realizate până în prezent sugerează că un climat rece și uscat favorizează transmiterea. Dar  factorul temperatură are o contribuție mai mică de 20% la rata de transmitere a acestui virus. Așadar respectăm cele trei măsuri de protecție în continuare: masca, distanțare, spălarea frecventă a mâinilor. "

Vaccinurile cercetate în prezent se bazează pe ARN mesager (inclusiv cel de la Oxford). Ce înseamnă?

Prof. univ. dr. Carmen Chifiriuc: "Un fragment de ARN mesager, încapsulat în nanoparticule lipidice, se injectează în organism, și va exprima antigenul viral. 

Antigen înseamnă orice substanță străină care, odată ajunsă în organism, nu este recunoscută ca proprie și determină apariția unui răspuns imun. Răspunul sistemului imunitar presupune neutralizarea și eliminarea ei. Vaccinul asta și face – determină un răspuns imunitar cu apariția anticorpilor protectori."

vezi emisiunile doctor de bine

Interviu cu dr. Radu Zamfir despre transplanturile în timpul pandemiei: ”Este mai...
”Doctor de bine”. Ce ghiozdan ar trebui să poarte copiii, ca să nu le afecteze...
Dr. Craiu, despre riscul infectării la școală sau grădiniță: Lucurile nu stau...
Lucica Ghiță la ”Doctor de bine”. Convulsia febrilă, afecțiunea care îi sperie...
Oana Toader, la ”Doctor de bine”: Cum se poate depista cancerul de col uterin
Dragoș Crețoiu, la ”Doctor de bine”: Ce înseamnă o boală genetică și cum...

Urmărește-ne pe