Obezitatea scade imunitatea


O stare permanentă de imunosupresie – în cazul persoanelor obeze, aceasta e concluzia medicilor, care au și un motiv: inflamația țesutului adipos.


În cazul unui obez, inflamația țesutului adipos eliberează permanent inteleukine proinflamatorii. Aceastea au efect imunosupresor, adica distrug activitatea sistemului imunitar. Interleukina-6 este o proteină produsă de celulele imune ale organismului. Ajută la reglarea răspunsurilor imune, ceea ce face ca testul să fie util ca marker al activării sistemului imunitar.

Când mâncarea înseamnă prea mult? 

În mod normal, organismul uman consumă calorii în repaos. Aceasta ca să bată inima, ca să funcționeze plămânii ori rinichii. Cu alte cuvinte, consumi calorii când stai. Energia necesară menținerii funcțiilor vitale se numește metabolism bazal. Calculează aici!

Metabolismul bazal reprezintă 60 – 75 % din cheltuiala energetică zilnică.

Valoarea metabolismului bazal la adultul normal este de 1 kcal/kg/oră, adică 1680 kcal pe zi pentru o greutate de 70 kg. O scădere minimă, în timp, a metabolismului bazal poate determina, pe termen lung, un câștig ponderal.

Procesarea alimentelor – cantitatea de energie necesară digestiei și absorbției alimentelor – reprezintă 10% din consumul energetic zilnic.

Cum scade metabolismul bazal? 

Pe măsură ce trece timpul, metabolismul bazal scade, adică nevoile energetice devin mai mici. 2-3% la fiecare decadă de vârstă. Cum traducem informația? 

Dacă la 20 de ani consumi 2000 de kilocalorii zilnic și acesta e normalul tău, la 40 de ani, aceeași cantitate va conduce la depozite nedorite de grăsime! La 60 de ani, necesarul de calorii zilnic e și mai mic și trebuie să-l adapezi.

Hai să facem un calcul:

La 20 de ani, ai nevoie de 2000 de kcalorii/zilnic.

La 30 de ani, mai putin cu 2% înseamnă 2000-40= 1960 kcalorii/ zilnic

La 40 de ani, mai puțin cu 2% se calculează la valoarea de la 30 de ani. Scazi încă 40 de kilocalorii, rămân 1900 de kilocalorii/zilnic.

Problema este că, la 40 de ani, dacă mănânci zilnic în plus cu doar 100 de kilocalorii, acestea se transformă rapid în grăsime!

Cum se diagnostichează obezitatea?

Obezitatea se diagnostichează după calcularea indicelui de masă corporală (IMC),  o mărime obținută prin împărțirea greutății unei persoane, exprimată în kilograme, la pătratul înălțimii acelei persoane, exprimată în metri. Dacă IMC este mai mare de 30 kg/m2   vorbim despre obezitate. Calculează aici indicele de masă corporală.

Există două tipuri de obezitate:

obezitate abdominală (centrală) – vedem grăsime și sub piele, dar și printre organele interne

obezitate (ginoidă) – proponderent situată pe membrele inferioare

Obezitate abdominală este cea mai periculoasă

Cea mai periculoasă formă de obezitate este cea abdominală. Pentru că determină insulino-rezistența, fază premergătoare diabetului. Este, de asemenea, asociată cu creștere grăsimilor în sânge (dislipidemie), cu ateroscleroză, hipertensiune și cancer. 

Fumatul conduce la obezitate abdominală, proces reversibil după renunțarea la viciu.

Obezitatea abdominală determină așa numitul sindrom metabolic, o combinație de afecțiuni care include diabet zaharat de tip 2, hiperternsiune arterială, colesterol sanguin crescut, nivelul crescut al trigliceridelor.

Sursă foto: Shutterstock

Vezi și: Porția corectă de mâncare nu este de fapt în farfurie, ci în palmă

vezi emisiunile doctor de bine

Dr. Laura Prisăcariu: Cum își poate da seama părintele dacă un copil e răcit...
Cristina Teodorescu, medic anestezist, despre anestezia la naștere. Este sau nu necesară?
Pandemia a mărit cu 100% disfuncțiile sexuale în cazul ambelor sexe. Sfaturi de...
Alăptatul este esențial pentru dezvoltarea bebelușului și refacerea mamei după...
Mihaela Bilic, la ”Doctor de bine: ”Ciorba este alimentul ideal pentru slăbit”
O boală afectează 55.000 de români într-un singur an. Semnele care trebuie să...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies