Cum recunoaștem aritmiile?
Aritmiile cardiace se simt ca accelerări ale pulsului, fără să creeze disconfort. Există unele aritmii care pot genera simptome inconfortabile și care pot prezenta chiar un risc vital.
Un ritm cardiac accelerat se numește tahicardie (peste 100 de bătăi/minut), respectiv bradicardie, atunci când inima înregistrează mai puțin de 60 de bătăi pe minut.
Ritmul cardiac se află în parametrii normali, dacă valorile sunt cuprinse între 60 și 100 de bătăi pe minut și impulsul electric este condus pe căile fiziologice normale (ritm sinusal).
Accelerarea ritmului cardiac poate fi cauzat de o mulțime de factori dar asta nu presupune existența unei afecțiuni a inimii. De exemplu, ritmul cardiac crește pe măsura efortului fizic susținut pentru a face față necesarului de oxigen din organism.
Care este gradul de risc pe care îl implică aritmiile?
Aritmiile nu sunt periculoase în toate cazurile și de asemenea se poate întâmpla să fie asimptomatice. Adică, aritmiile nu se manifestă mereu prin palpitații, senzație de sufocare, oboseală, durere în piept, senzație de amețeală, leșin sau alte simptome clasice.
Există tulburări cardiace riscante, dar care nu produc simptome, precum și tulburări cardiace neriscante, dar care se manifestă prin simptome inconfortabile pentru pacient. De aceea, se recomandă investigațiile medicale suplimentare pentru depistarea tipului de aritmie cu care se confruntă persoana în cauză.
Pe lângă istoricul medical al familiei și examenul cardiologic complet sunt necesare analize de sânge, ecografie cardiacă, electrocardiograma de repaus, RMN cardiac etc.
Factorii de risc pentru aritmiile cardiace
Tulburările de ritm cardiac au la bază numeroase cauze, dar cele mai frecvente sunt:
● Boala coronariană aterosclerotică;
● Leziuni valvulare;
● Insuficiență cardiacă;
● Cardiomiopatii;
● Miocardite, pericardite, șoc septic;
● Hipertiroidie sau hipotiroidie;
● Insuficiență respiratorie;
● Dezechilibre ale concentrației normale de potasiu, magneziu, calciu;
● Deshidratare severă;
● Consum excesiv de alcool, tutun sau cafea;
● Stres;
● Hipotermie;
● Post chirurgie cardiacă;
● Canalopatii ereditare;
● Electrocutare.
Categorii de clasificare a tulburărilor de ritm cardiac
În funcție de criteriul frecvenței cardiace, aritmiile pot fi împărțite în: tahiaritmii (ritm accelerat peste 100 bătăi/minut) sau bradiaritmii (ritm scăzut sub 60 de bătăi/minut).
În funcție de ritm, aritmiile pot fi regulate sau neregulate.
În funcție de aspectul lor de pe electrocardiogramă, aritmiile pot fi: aritmii cu complex QRS îngust (tahicardie sinusală, bradicardie sinusală, aritmie sinusală respiratorie, tahicardie joncțională, extrasistole arteriale, fibrilația arterială, tahicardia artrială paroxistică și tahicardia artrială multifocală) și aritmii cu complex QRS larg (extrasistolele ventriculare, tahicardia ventriculară, fibrilația ventriculară, tahicardia supraventriculară cu conducere aberantă, tahicardia mediată de pacemaker, etc.).
În funcție de starea pacientului, avem tahiaritmii cu degradare hemodinamică (absența pulsului) și tahiaritmii fără degradare hemodinamică.
Cum se tratează corespunzător aritmiile cardiace?
Diagnosticarea aritmiilor impune un set complet de investigații: consultul cardiologic, analize de sânge, electrocardiograma, ecografia cardiacă și monitorizarea Holter EKG.
În unele cazuri pot fi necesare studiile electrofiziologice sau RMN cardiac. Tratamentul aritmiei se alege în funcție de tipul acestei afecțiuni. De aceea, obținerea unui diagnostic adecvat este esențială.
Aritmiile benigne (tahicardia sinusală, extrasistolele atriale sau ventriculare izolate) nu necesită intervenții medicale. În schimb, anumite aritmii necesită tratament, ca urmare a simptomelor supărătoare și dificil de tolerat de către pacient, chiar dacă nu implică riscuri vitale.
În cazul aritmiilor benigne cu simptome netolerate de pacient, medicul poate recomanda tratament antiaritmic.
Dacă pacientul suferă de aritmii maligne, atunci medicul poate indica urmarea unui tratament medicamentos antiaritmic, tehnici invazive de ablație intervențională, ablație chirurgicală sau chiar montarea unui cardiodefibrilator implantabil.
Complicațiile aritmiilor cardiace
În cazul aritmiilor benigne, pacientul nu se confruntă cu nici o complicație, cu excepția gradului de toleranță față de simptome.
În cazul aritmiilor cu degradare hemodinamică se impune intervenția urgentă pentru restabilirea ritmului sinusal.
Anumite tipuri de aritmii ventriculare conduc la deces subit. De aceea, acestea au nevoie de monitorizare completă și complexă pentru a depista strategia terapeutică optimă (ablație intervențională sau chirurgicală, terapie intervențională și administrarea unui tratament antiaritmic).
În situația fluterului atrial sau a fibrilației atriale există riscul accidentelor vasculare cerebrale, deoarece acest tip de aritmie riscă formarea de cheaguri în cavitatea cardiacă.
Cheagurile pot fi transportate în sistemul circulator, până la arterele cerebrale, declanșând infarct cerebral sau accident vascular cerebral embolic. Persoanele care suferă de fibrilație arterială sunt mult mai predispuse să dezvolte demență senilă, față de pacienții care nu se confruntă cu această problemă.
Revenim așadar asupra importanței stabilirii unui diagnostic corect, atunci când suferim de tulburări ale ritmului cardiac pentru a beneficia de un tratament corespunzător (medicamentos, chirurgical sau intervențional) și de recomandări pentru prevenirea complicațiilor survenite pe parcurs.
Cel mai bun mod de a-ți menține inima sănătoasă este prevenția. Așadar, programează azi un consult pentru diagnostic și tratament pe cardioclinic.ro.