Ce înseamnă un atac de panică, cât de mult ne afectează pandemia, dar mai ales pe cei mici. Aflăm direct de la specialist  


Ce înseamnă de fapt un atac de panică? Atacul de panică reprezintă un episod de frică intensă, care de regulă apare din senin (fără un pericol real care să îl declanșeze) și care poate provoca reacții fizice severe. 

Foto/ imago-images.com

Autor: Ramona Sabau-Tatar – Fondator Centru de Psihologie Maze

Ce înseamnă de fapt un atac de panică?

Când trăiești un atac de panică poți avea impresia că pierzi controlul, că vei avea un atac de cord sau că vei muri.

Atacurile de panică apar de regulă fără avertisment și te pot lovi oricând: când conduci mașina, când ești la mall la cumpărături, când îți duci copilul la grădiniță sau în mijlocul unei întâlniri de business. 

Atacul de panică durează în medie câteva minute, dar te poți simți vlăguit și fără energie ulterior, pe o perioadă mai lungă de timp.

Care sunt cele mai comune simptome ale atacului de panică?

  • Sentiment de frică intensă
  • Ritm cardiac rapid
  • Respirație rapidă, scurtă și superficială (hiperventilație)
  • Amorțeală sau senzație de furnicături
  • Transpirație
  • Greață
  • Crampe abdominale
  • Durere în piept
  • Durere de cap
  • Amețeală sau leșin

Ce se întâmplă în timpul unui atac de panică?

Când corpul se confruntă cu un pericol imediat (ex. Cineva care vine amenințător spre tine cu gândul de a-ți face rău sau o mașină se îndreaptă cu viteză către tine), creierul comandă sistemului nervos autonom să activeze răspunsul „luptă sau fugi”. Corpul este inundat de o serie de substanțe chimice, inclusiv adrenalină, care declanșează modificări fiziologice. De exemplu, ritmul cardiac și respirația sunt accelerate, iar sângele este mutat către mușchi pentru a se pregăti pentru lupta fizică sau pentru a fugi.

Atacul de panică apare atunci când se declanșează răspunsul „luptă sau fugi”, dar nu există niciun pericol, un fel de alarmă falsă. O persoană poate experimenta simptomele unui atac de panică în situații inofensive și aparent fără stres, cum ar fi vizionarea unui film sau a unei emisiuni sau în timpul somnului.

Atacurile de panică pe timp de pandemie și ce înseamnă asta pentru noi pe termen lung?

Situația incertă în care ne aflăm, amenințarea la viață și sănătate, restricțiile care au urmat, au fost factori decisivi în creștarea cazurilor de anxietate, în România și în întreaga lume. Frica de necunoscut și perspectiva unui viitor sumbru a adus mulți clienți noi în cabinetele de psihologie, iar cazurile prevalente au fost cele de anxietate cu atacuri de panică sau depresie.

Majoritatea oamenilor pot ajunge să experimenteze unul sau câteva atacuri de panică de-a lungul vieții, în diferite contexte. Însă pentru unii dintre noi, existența unui prim atac de panică poate declanșa tulburarea de panică – explicată în literatura de specialitate ca frica de următorul atac de panică. Frica de un alt atac de panică poate fi atât de intensă încât te poate determina să eviți total locurile în care ai experimentat primele atacuri de panică. Ex. Dacă ai avut un atac de panică la volan, poți evita pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă să te urci din nou la volan.

Pe termen lung tulburarea de panică netratată poate duce la izolare socială, depresie, anxietate socială, agorafobie.

Cum îi afectează atacurile de panică pe copii?

Copiii pot suferi atacuri de panică în aceeași măsură în care o fac și adulții. Simptomatologia este similară, singura componentă diferită ține de vârsta copilului și de modul în care acesta știe să explice ce i se întâmplă.

Senzațiile de transpirație, hiperventilație, frică intensă și palpitații îl pot înfricoșa pe copil într-o măsură atât de mare încât să simtă ca va muri. În aceste momente este foarte important ca părintele să recunoască ce experimentează copilul și să fie lânga el cu calm și răbdare până când senzațiile intense trec. Exercițiile de respirație pe care le puteți practica împreună pot fi un mare ajutor în momentele intense ale unui atac de panică.

Ce faci dacă simți că ai un atac de panică?

Chiar daca atacurile de panică apar de cele mai multe ori din senin, există metode prin care ne putem educa mintea să înțeleagă ce experiementează în acele momente.

1. Recunoaște că ai un atac de panică – dacă identifici că ceea ce trăiești este un atac de panică și că va înceta rapid , eviți să te adâncești în gânduri negre referitoare la faptul că vei avea un atac de cord sau că vei muri. Acest gând va împiedica panica să se intensifice.

2. În timp ce hiperventilația (respirația scurtă, rapidă și superficială) este un simptom neplăcut al atacului de panică  care intensifică frica, respirația profundă este soluția pentru a minimiza sentimentele copleșitoare. Respirația profundă este o tehnică de relaxare care se folosește în psihologie mai ales în cazurile de anxietate. Stările de frică și relaxare nu pot coexista in creierul nostru. 

Când gândești: “Simt că nu pot sa respir!” amintește-ți: “Corpul tău respiră foarte bine dar panica te determină să inspiri superficial”

3. Gasește un obiect pe care să îți focusezi atenția – în psihologie aceste metode fac parte din spectrul mindfulness (tehnici de împământare în prezent). Pentru multe persoane, focusul atenției pe un obiect și analiza fiecărui detaliu al obiectului le poate distrage atenția de la sentimentele intense de frică. Pentru ca metoda să aibă efect încearcă să analizezi obiectul pe toate părțile, uită-te la forma lui, la textură, culori și orice altă particularitate reusești să extragi.

Cum poți controla un atac de panică?

1. Exclude cauzele medicale – caută întotdeauna ajutor de specialitate dacă nu ești sigur că simptomele resimțite indică un atac de panică. Bolile care pot genera simptome asemănătoare celor ale atacului de panică:

Diabet

Atsm

Hipertiroidism

Probleme cardiace

Postpartum hipertiroidism

2. Reamintește-ți că sunt senzații care nu vor dura mai mult de câteva minute. Chiar dacă pare atât de real, amintește-ți că propriul corp te protejează de un pericol care este practic inexistent.

3. Gândurile care apar pe fondul unui atac de panică sunt catastrofale “ O să înnebunesc”, “O să mor de inimă” etc dar din fericire nu au nicio bază în realitate. Este doar o reacție a creierului tău care crede că te protejează de un pericol.

4. Respiră adânc. Practică respirația profundă zilnic. În acest mod, în momentul aparției unui atac de panică te vei simți mult mai în control și intensitatea lui se poate reduce rapid.

Când este nevoie să cer ajutor de specialitate?

Dacă anxietatea sau atacurile de panică îți afectează funcționalitatea, un specialist din domeniul sănătății mintale te poate ajuta. Terapia cognitiv-comportamentală este dovedită ca fiind cea mai eficientă în astfel de cazuri. În unele cazuri, mai severe, tratamentul poate include atât psihoterapie cognitiv-comportamentală cât și medicație pentru stabilizarea simptomelor.

Foto https://www.imago-images.com/

vezi emisiunile doctor de bine

Sânii se autopalpează în fiecare lună. Cancerul descoperit la timp este perfect...
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 24 octombrie
De ce ne este atât de greu să rezistăm plăcerii de a mânca ceva bun? Culmea,...
Stresul afectează memoria. Cum rezolvăm perioadele de stres și de anxietate
Ce trebuie să faci atunci când copilul tău vrea produse tip fast food? Interdicția...
Vrei să renunți la fumat? Psihologii susțin că nu voința este cheia

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies