Cum recunoaștem sindromul de burnout?


Dr Ioana Silion, Medic primar Psihiatrie la Clinica Albion Medical, Doctorand în Științe Medicale ne explică ce reprezintă diagnosticul de burnout, ce persoane sunt mai predispuse, dar și care sunt metodele de prevenție pentru a evita instalarea acestei tulburări.


Înainte de perioada de pandemie, sindromul de burnout era asociat exclusiv cu epuizarea la locul de muncă și se manifesta în special printre angajații din corporații. 

În ultimul an și jumătate, la stresul specific activității profesionale s-a adăugat stresul prelungit legat de pandemia de Covid-19, teama de infectare, izolarea, restricțiile. Din ce în ce mai mulți oameni se simt copleșiți și epuizați, iar incidența sindromului de burnout este în creștere accelerată.

Totuși, în momentul de față românii sunt destul de puțin informați în ceea ce privește acest sindrom, cauzele care îl determină, manifestările psihice și somatice și mai ales prevenția și necesitatea unui consult de specialitate. Dacă marile corporații și chiar și cele mai mici au adus din țările dezvoltate locuri de muncă, condiții și facilități, au adus și probleme pe care ei le-au studiat și le gestionează cu profesionalism de mult timp.

Când starea de epuizare, oboseala extremă pot fi considerate sindrom burnout?

Dr. Ioana Silion: Vorbim despre burnout atunci cand oboseala resimțită o perioadă îndelungată de timp, care poate varia în funcție de tolerabilitatea fiecarui individ în parte,  începe să afecteze activitățile zilnice, interferă cu randamentul profesional, modificând inclusiv dinamica vieții personale. 

Ce reprezintă de fapt diagnosticul de sindrom burnout?

Dr. Ioana Silion: Vorbim despre burnout atunci când o persoană prezintă stări de anxietate, se instalează lipsa de implicare, aplatizarea afectivă cu senzația de epuizare emoțională, diminuarea și pierderea interesului și a motivației, sentimentul de neputință. Acestea conduc la detașare și la scăderea performanțelor profesionale, în final pacientul resimte simptome carascteristice depresiei. 

În perioada pandemiei de Covid-19 s-au înregistrat modificări în ceea ce privește cauzele care duc la apariția sindromului de burnout?

Dr. Ioana Silion: În contextul pandemiei, în care o parte însemnată din categoriile de lucrători indispensabili pentru supraviețuire au fost nevoiți să lucreze perioade îndelungate de timp, fără a putea lua zile de repaos, putem spune că suntem pe punctul de a ne confrunta cu o problemă de sănătate publică. Pe lângă presiunea de a îndeplini multe sarcini de serviciu într-un interval limitat de timp, s-a suprapus și anxietatea contaminării cu noul virus. Tot în această perioadă de un an și jumătate o parte însemnată dintre angajați, în special corporatiști, au fost relocați cu punctul de lucru la domiciliul personal. Sigur că atunci când intervine o schimbare de locație sunt activate mecanismele de adaptare, care diferă ca perioadă de instalare și manifestare la fiecare persoană în parte. 

Care sunt categoriile de persoane mai predispuse la burnout?

Dr. Ioana Silion: În general personalitățile dependente, evitante, anxioase, distimice sunt cele care suportă cel mai greu o perioadă îndelungată de stres. Astfel, fără a avea legatură cu inteligența, aceștia au nevoie de supraveghere, de confirmare a propriei activități și de validare. Mai este o categorie de persoane predispuse la burnout – și anume perfectioniștii, persoanele cu responsabilități, care execută sarcini de răspundere sau au în subordine un număr mare de angajați. Aceștia, la rândul lor raportează superiorilor, astfel formându-se o piramidă, care crește și devine tot mai apăsătoare odată cu acumularea de responsabilități. 

Cum putem evita instalarea sindromului de burnout? În ce constă prevenția?

Dr. Ioana Silion: Stilul de viață echilibrat este foarte important în prevenția epuizării profesionale. Alimentație sănătoasă, echilibrată și fără abuzuri, odihna suficientă și la ore adecvate, activități fizice susținute. Deși în teorie sună corect, trebuie să ținem cont că avem de-a face cu tineri activi și energici, pentru care un program strict nu reprezintă o obișnuință. În acest caz, aceștia trebuie învățați din timp, poate chiar din timpul liceului, managementulu timpului de lucru: 

- prioritizarea responsabilităților, 

- delegarea unor sarcini, atunci când este posibil, 

- reducerea orelor suplimentare de lucru, 

- schimbarea rutinei în mod ocazional, 

- marcarea finalizării unor taskuri importante prin acordarea de mici recompense,

- la locul de munca se recomandă exprimarea nemulțumirilor și a sugestiilor în mod asertiv și civilizat

- detașarea de problemele profesionale în timpul liber, timp petrecut cu familia.

Odată instalat, sindromul de burnout poate “trece de la sine” prin eliminarea factorilor de stress?

Dr. Ioana Silion: Eliminarea factorilor de stres și schimbarea stilului de viață sunt sintagme pe care le auzim frecvent atunci când ceva nu merge bine în viața noastră. De cele mai multe ori acest lucru nu este posibil, însemnând desprinderea de locul de muncă și de sursa de venit. Dacă vorbim despre burnout, deja sunt anumite manisfestări psihice sau somatice care afectează viața individului. Ca orice afecțiune psihică nu determină leziuni vizibile la exterior, cel putin o perioadă destul de îndelungată de timp. Aceasta poate să scadă ca intensitate în timp, dar rămân urme ale afecțiunii, care se poate reactiva la stresuri din ce în ce mai mici.

 

 

”Doctor de bine”. De ce este cu adevărat important să consumăm cel puțin doi litri de apă pe zi

vezi emisiunile doctor de bine

Sânii se autopalpează în fiecare lună. Cancerul descoperit la timp este perfect...
„Doctor de Bine”. Emisiunea integrală din 24 octombrie
De ce ne este atât de greu să rezistăm plăcerii de a mânca ceva bun? Culmea,...
Stresul afectează memoria. Cum rezolvăm perioadele de stres și de anxietate
Ce trebuie să faci atunci când copilul tău vrea produse tip fast food? Interdicția...
Vrei să renunți la fumat? Psihologii susțin că nu voința este cheia

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies