Un articol semnat de Dr. Rareş Adrian Giurgiu
Melanomul, cunoscut şi sub denumirea de melanom malign, este o formaţiune tumorală cutanată, derivată din melanocite, celulele producătoare de pigment de la nivelul pielii. Melanomul apare, de obicei, la nivelul pielii, dar se poate dezvolta şi la nivelul mucoaselor sau pe uvee.
La caucazieni, riscul de a dezvolta melanom este de aproximativ 25 de ori mai mare decât la afro-americani şi de aproximativ 5 ori mai mare decât la hispanici, fiind în directă legătură cu cantitatea de pigment existentă în piele. Incidenţa acestei boli este în continuă creştere, aceasta dublându-se în ultimele 3 decenii.
Riscul de a dezvolta melanom creşte în cazul persoanelor care au tenul foarte deschis, păr roşcat sau blond, au fost expuse timp îndelungat la soare şi radiaţii UV (saloane de bronzat) sau persoanele care au rude de gradul 1 care au suferit de melanom malign. Pe lângă faptul că expunerea la soare şi radiaţii UV este cel mai important factor de îmbătrânire a pielii, aceasta creşte semnificativ riscul de a dezvolta melanom, o singură arsură solară profundă, în urma căreia au apărut vezicule, fiind suficientă pentru a dubla riscul de a dezvolta melanom malign în cursul vieţii.
Este bine ca toate aluniţele de pe corp să fie urmărite de către un dermatolog, în special în cazul oamenilor care au multe aluniţe (peste 200), au aluniţe care au apărut după vârsta de 30 de ani sau pe zone expuse foarte rar la soare. Există o formulă după care ne putem inspecta aluniţele pentru a şti dacă avem motive de îngrijorare sau nu. Această formulă este prescurtată ABCDE, iar în cazul în care o aluniţă îndeplineşte aceste criterii, atunci o vizită la dermatolog este necesară.
A - Asimetrie
B – Bordură (margine) neregulată, „colţuroasă”
C – Culoare – culoare neregulată, cu diferite nuanţe, ce variază de la cafeniu la albastru şi negru
D – Diametru de peste 6 mm
E – Evoluţie – aluniţe ce se modifică în timp, cresc în dimensiune sau îşi schimbă culoarea
La dermatolog va fi făcută o investigaţie numită dermatoscopie, care presupune examinarea aluniţelor cu un mic microscop şi permite identificarea aluniţelor suspecte. Diagnosticul de certitudine este dat doar de examenul histopatologic. Pentru realizarea acestuia, este nevoie ori de o biopsie a formaţiunii, ori de excizia în totalitate a acesteia şi examinarea ţesutului la microscop şi în unele cazuri realizarea unor teste imunohistochimice pentru a determina cu exactitate dacă este vorba de cancer şi ce tip de cancer este.
Excizia formaţiunii trebuie făcută de către un chirurg, de obicei de un chirurg de chirurgie plastica şi reconstructivă, deoarece în cazul melanomului, excizia trebuie să fie largă, în limite de siguranţă oncologică şi poate presupune şi excizia ganglionilor limfatici apropiaţi de tumoră sau chiar amputaţia unui segment de membru, în cazurile mai avansate. De multe ori, pentru a acoperi defectul restant după excizie, sunt necesare diferite procedee reconstructive, ce variază în funcţie de dimensiunea şi localizarea formaţiunii tumorale. Pe lângă excizia chirurgicală a tumorii, este obligatoriu şi consultul oncologic, în vederea continuării terapiei prin chimioterapie, radioterapie sau imunoterapie, în funcţie de stadializarea tumorii.
Supravieţuirea la 5 ani a pacienţilor diagnosticaţi cu melanom malign în stadiu incipient este de peste 98%, dar această scade până la 20% în cazul pacienţilor care prezintă metastaze la distanţă la momentul diagnosticului.
Deoarece radiaţiile UV sunt principalul factor incriminat în dezvoltarea melanomului, pentru prevenţia acestuia folosiţi totdeauna creme cu factor de protecţie solară ridicat, adaptat tipului de ten pe care îl aveţi.
Foto: Shutterstock
Doctor de bine - Informaţii utile despre coronavirus