România pierde, anual, un oraș comparabil cu Piteștiul, din cauza bolilor cardiovasculare


În România, bolile cardiovasculare reprezintă prima cauză de deces (~60% din totalul deceselor). Boala cardiacă ischemică și accidentul vascular cerebral sunt responsabile pentru mai mult de 34% din totalul deceselor. Rata mortalității cauzate de cardiopatia ischemică este de aproape 3 ori mai mare în România decât în UE.


Doar în 2019, peste 145.000 de persoane și-au pierdut viața din cauza bolilor cardiovasculare. Colesterolul LDL crescut este un factor de risc major pentru dezvoltarea bolii cardiovasculare aterosclerotice. Nivelul crescut al colesterolului LDL este factorul de risc cel mai ușor de modificat în sens pozitiv.

Luna trecută a fost semnată la Cluj-Napoca scrisoarea de intenție privind lansarea primului proiect pilot public-privat, ce își propune implementarea, în două spitale din Cluj-Napoca, a unui program pentru prevenția secundară a bolilor cardiovasculare. Parteneriatul a fost încheiat între compania Novartis, Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca și Spitalul Clinic de Recuperare Cluj-Napoca și se derulează în colaborare și sub patronajul Universitații de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu Cluj-Napoca.

Am stat de vorbă cu Prof. Dr. Dana Pop, Șef Secție, Secția Clinică Recuperare Cardiologie a Spitalului Clinic de Recuperare Cluj- Napoca, care ne-a vorbit despre factorii de risc cardiovascular și cum pot fi remediate problemele cauzate de aceștia.

1. Credeți că problema bolilor cardiace este suficient discutată în mass-media și societate?

 

Bolile cadiovasculare reprezintă principala cauză de deces în Europa și în România. Faptul că țara noastră ocupa locuri „fruntașe” în ceea ce privește prevalența acestor boli la nivel european, denotă faptul că în mass-media și în societate nu se acordă o atenție deosebită acestor afecțiuni.


2. Care este cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă o persoană din momentul în care este diagnosticată cu o boală cardiovasculară?


Persoanei căreia i se diagnostichează o boală cardiovasculară, trebuie să i se explice ce este această boală și care sunt factorii de risc cardiovascular care au dus la apariția ei - fumat, sedentarism, diabet zaharat, dislipidemie, obezitate, hipertensiune arterială, stres psiho-social. Odată cunoscuți acești factori de risc, trebuie implementate măsuri de schimbare a stilului de viață - activitate fizică, renunțarea la fumat, alimentație sănătoasă. Totodată, pacientul trebuie sfătuit să urmeze cu stictețe medicația indicată de doctor.


3. Credeți că românii cunosc faptul că bolile cardiovasculare pot fi tratate cu succes?


Cred că în țara noastră sunt necesare mai multe campanii de prevenție a bolilor cardiovasculare, dar și de conștientizare a faptului că, în prezent, marea majoritate a acestor boli pot fi tratate, obținându-se rezultate bune și foarte bune.


4. Ce poate face cea mai mare diferență în contextul în care ne dorim o abordare diferită a bolilor cardiovasculare?

Bolile cardiovasculare reprezintă, fără îndoială, o problemă majoră de sănătate publică, iar statisticile actuale arată că acestea afectează anual milioane de români. În plus, populația României îmbătrânește, așa că există o nevoie și mai stringentă pentru o abordare nouă, pentru rezolvarea acestei probleme, care trebuie tratată ca o reală problemă de sănătate publică.


5. Ce îi împiedică pe români să aibă grijă de sănătatea lor? Este mai degrabă o lipsă de informare și conștientizare sau una ce ține de adresabilitatea la medic?


După părerea mea, asa cum am mai subliniat, sunt foarte importante informațiile legate de factorii de risc cardiovascular. Aceștia trebuie identificați si tratați, pentru a evita astfel apariția bolilor cardiovasculare. Acest lucru se numește prevenție primară.
Pe de alta parte, dacă o persoana a fost deja diagnosticată cu o boală cardiovasculară, este necesară o informare corectă atât asupra schimbării stilului de viață, cât și a importanței aderenței la tratament. În această situație vorbim despre prevenția secundară.
În acest context, consider că putem vorbi atât despre o lipsă de informare și conștientizare, cât și de o adresabilitate mai scăzută la medic.


6. Se vorbește mult despre colesterol și impactul acestuia asupra sănătății noastre. Avem totuși doar un nivel superficial de înțelegere asupra acestuia - de exemplu, discuția colesterol rău (LDL) versus colesterol bun (HDL)?


Unul dintre factorii de risc cardiovascular cel mai important este reprezentat de dislipidemie, adică o afecțiune caracterizată prin modificarea valorilor grăsimilor din sânge, mai precis colesterolul și trigliceridele. Dislipidemia este implicată în apariția procesului de ateroscleroză, care la rândul favorizează apariția cardiopatiei ischemice. În general, în rândul polulației se cunoaște faptul că există un colesterol rău (LDL) și un colesterol bun (HDL). Este importantă întelegerea fapului că acest colesterolu rău trebuie să ajungă la valori cât mai scăzute, în funcție de riscul cardiovascular. Pentru realizarea acestui lucru trebuie adoptată o alimentație sănătoasă și o medicație hipolipemiantă – medicație pentru scăderea nivelului de colesterol - pe termen lung, care nu trebuie întreruptă.


7. Ce sfaturi ați oferi oamenilor atât pentru a preveni, cât și pentru a remedia problemele cauzate de bolile cardiovasculare?


Cele mai importante sfaturi sunt legate de cunoașterea factorilor de risc, combaterea și tratarea lor, prin măsuri de schimbare a stilului de viață, dar și prin medicație. Un exemplu ar fi renunțarea la fumat. Un alt exemplu este reprezenat de o alimentație săracă în sare, dacă factorul de risc cardiovascular este hipertensiunea arterială. Efortul fizic („mișcarea”) zilnic contribuie la combaterea obezității, dar are efecte și în ceea ce privește scăderea valorilor tensionale.
În prezența cardiopatiei ischemice, pacienții trebuie sfătuiți să fie aderenți la tratamentul prescris de medici și să nu renunțe la el din proprie inițiativă. De asemenea, controalele medicale periodice sunt deosebit de importante.


8. Ați lansat de curând primul proiect pilot public-privat, pentru prevenția secundară a bolilor cardiovasculare, în colaborare cu mediul spitalicesc și cel universitar. Ce promite acest proiect pentru situația bolilor cardiovasculare în România?


În cadrul acestui proiect pilot vor fi identificate și implementate o serie de intervenții de management medical, în cadrul spitalelor, pentru îmbunătățirea îngrijirilor de sănătate oferite pacienților cu un risc foarte ridicat de boli cardiovasculare, mai ales a celor care au primit deja un diagnostic principal de boala cardiovasculară aterosclerotică sau au suferit în trecut un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Furnizarea de date fiabile și instrumente utile pentru medici, pacienți și spitale sunt piloni importanți pentru noi toți, cei care îngrijim zilnic persoane cu boli cardiovasculare, cărora dorim să le oferim standarde europene.

Sursă foto: Shutterstock

vezi emisiunile doctor de bine

Mâncarea care ne face mai deștepți. Lista alimentelor benefice pentru creier
Cât de importante sunt omega 3 și omega 6 pentru alimentați și motivul pentru...
Românii mor prin infarct sau AVC la vârste tot mai mici. În țara noastră există...
Cât de des trebuie să mergem la control la oftalmolog
Lista alimentelor care nu ar trebui să lipsească din dieta alimentară. Cum să...
Fumatul determină speciile agresive de bacterii din cavitatea orală să se multiplice...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies