Medic despre cât de sigure sunt vaccinurile împotriva COVID-19


Una dintre cele mai mari temeri ale românilor a fost vaccinarea împotriva COVID-19. Foarte multe persoane s-au temut de imunizare de teama reacţiilor adverse pe care le pot provoca serurile, dar şi de faptul ca aceste vaccinuri au fost concepute într-un timp scurt. 


Medicii şi specialiştii din toată lumea susţin însă că aceste vaccinuri sunt sigure şi protejează de infecţia cu noul coronavirus. Medicul Cătălin Țucureanu a explicat ce conţin aceste seruri şi cum funcţionează acestea de fapt. 

Ce conţin vaccinurile pe bază ARN mesager 

”În vaccinurile bazate pe ARN mesager (Pfizer și Moderna - n.r.) avem ARN mesager, care este practic o instrucțiune pe baza căreia celula învață să construiască o părticică a virusului. Părticica aceea nu ne îmbolnăvește, dar oferă elementele de recunoaștere pentru ca sistemul nostru imun să poată să dezvolte un răspuns împotriva virusului. Acest fragmențel de informație este ținut într-un lipid, într-o mică picătură de grăsime.

În afară de asta, găsim elementele care sunt în orice produs injectabil: sunt câteva săruri care au rolul de a menține stabilitatea produsului și cam atât.

Ce trebuie să spunem e că dacă ar fi să comparăm cu vaccinurile pe care le-am făcut noi în copilărie, aceste vaccinuri sunt mult, mult mai curate și mai bine definite. Compoziția lor chimică este mult mai clară decât a unui vaccin de generație veche, care era obținut prin „creșterea” microbului respectiv, după care inactivarea lui, a explicat Cătălin Țucureanu.

Ce conţin vaccinurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson

Vaccinurile Cătălin Țucureanu au fost realizate printr-o altă procedură, cea numită clasică. Ele conţin un alt virus, care este un virus benign, un virus care nu ne îmbolnăvește și care nu se poate multiplica în corpul nostru. În aceste seruri au fost introdusă o informație genetică, pentru același fragment din virusul SARS-CoV-2 pentru care există informația și în vaccinurile ARN mesager. 

În acest caz este vorba despre un virus, și nu de o particulă lipidică cum era la celelalte vaccinuri, care poate infecta celulele de la fața locului, de la locul injecției, intră în ele, dar nu se poate multiplica mai departe și doar le furnizează informația pentru ca ele să-și construiască părticica din virus față de care organismul nostru trebuie să dezvolte un răspuns, a arătat cercetătorul de la „Cantacuzino”.

E foarte răspândită informația că un vaccin este dezvoltat în 7-10 ani și că în niciun caz nu aveau cum să se dezvolte în mai puțin de un an.

Sunt vaccinurile anti-Covid-19 experimentale? 

Medicul Cătălin Țucureanu a făcut câteva referiri clare şi asupra informaţiilor cum că aceste vaccinuri nu ar fi fost îndeajuns de studiate. Specialistul atrage însă atenţia ca aceste vaccinuri nu sunt bazate pe o tehnologie foarte nouă, ci au fost dezvoltate încă de la epidemia de SARS din 2003.

"În niciun caz nu vorbim despre vaccinuri experimentale, sunt vaccinuri care au fost autorizate după ce au trecut prin absolut toate etapele necesare pentru un studiu clinic, arată Cătălin Țucureanu. 

Trebuie să ținem cont de faptul că aceste vaccinuri au început să fie dezvoltate încă de la epidemia de SARS din 2003. În comunitatea de cercetare, dar și multe companii lucrau la deja vaccinul pentru SARS-CoV care a cauzat epidemia de atunci, așa că aveau punctul de plecare și pentru vaccinurile pentru virusul SARS-CoV-2.

Nimic nu a fost inventat acum, tehnologiile de producere a vaccinurilor erau, virusul era oarecum cunoscut prin ruda lui, se cunoștea cam ce țintă trebuie să aibă un vaccin pentru a putea genera un răspuns eficient împotriva virusului și în câteva zile de la publicarea secvenței (genetice - n.r.), la începutul anului 2020, toată lumea s-a apucat să producă vaccinul specific pentru acest virus, dar pornind de la informațiile pe care le aveau dinainte, a explicat cercetătorul.

Vorbind de studiile clinice, ele au implicat în acest caz zeci de mii de voluntari, peste magnitudinea normală a unui studiu clinic pentru un vaccin în condiții normale, tocmai pentru că datele trebuiau acumulate cât mai rapid și atunci au înrolat un număr foarte mare de oameni", a adăugat Cătălin Țucureanu, potrivit Digi24.

vezi emisiunile doctor de bine

Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă...
Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt
Prea mult curent electric într-o zonă din creier înseamnă epilepsie. Cum se pot...
Care sunt criteriile care stau la baza unui mic dejun sănătos, în funcție de vârstă
Vârsta la care trebuie să aibă loc primul control la stomatolog. Cum influențează...
Doctor de Bine. Emisiunea integrală din 21 aprilie 2024

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies