S-a descoperit gena care dublează riscul de deces în Covid-19


Coronavirusul SARS-CoV-2, responsabil pentru pandemia Covid-19 este principala preocupare a cercetătorilor şi virusuologilor din întreaga lume de aproape 2 ani. Recent, o echipă de oameni de ştiinţă de la Oxford a descoperit, cu ajutorul inteligenţei artificiale şi al tehnologiei moleculare de ultimă oră, că o anumită genă din corpul uman dublează riscul de deces în caz de îmbolnăvire de Covid-19.


 

Despre Covid-19 ni se spune pe toate canalele media că este o boală foarte periculoasă, cu forme care pot evolua de la uşoare la mortale într-un timp scurt şi care pot ucide chiar şi la ceva timp după vindecare.

Gena care dublează riscurile pacienţilor Covid, preponderentă la populaţia cu origini asiatice

Controversele şi teoriile conspiraţiilor nu încetează să apară, dar în tot acest timp oamenii de ştiinţă fac ce ştiu ei mai bine: cercetează! Şi astfel s-a descoperit că o anumită genă din corpul uman dublează riscul de a dezvolta insuficienţă respiratorie în boala Covid-19 şi, implicit, pe cel de deces. Descoperirea echipei de cercetători de la Oxford ar putea explica de ce anumite grupuri etnice sunt mai predispuse la forme grave ale bolii şi la complicaţii cu risc vital.

Rezultatele testelor efectuate în laborator arată că 60% dintre persoanele cu origini asiatice şi în special sud-asiatice şi 15% dintre europeni poartă această genă cu versiune de risc mai mare în Covid-19; denumită LZTFL1, aceasta împiedică o reacţie adecvată la SARS-CoV-2 a celulelor din căile respiratorii şi plămâni.

În lumina acestei noi descoperiri poate fi explicat mai uşor faptul că în Asia şi în special în India rata de spitalizare şi deces a fost atât de mare în timpul pandemiei; gena LZTFL1, coroborată cu factori precum condiţiile socio-economice şi de igienă ce au favorizat răspândirea virusului, a jucat cu siguranţă un rol major în gravitatea formelor de Covid-19.

Vaccinarea, recomandată până la găsirea altor soluţii medicale

Cercetătorii atrag atenţia că şi la persoanele cu gena LZTFL1, şi la celelalte vaccinarea anti-Covid rămâne pentru moment cea mai sigură cale de a evita formele grave de boala, cele în care viaţa pacienţilor ajunge să fie pusă în real pericol. Se ridică, totodată, şi problema aprofundării cercetărilor cu scopul găsirii unor tratamente specifice pentru pacienţii Covid cu gena LZTFL1, care să le crească speranţa de viaţă.

James Davies, co-autor principal al cercetării, a lucrat în terapie intensivă în timpul pandemiei şi subliniază că rezultatele obţinute de echipa sa arată că în Covid-19 este esenţial modul în care plămânii răspund la infecţie; acesta, spune el, ar trebui să constituie prioritatea celor aflaţi în căutare de remedii, după ce până acum s-au concentrat în special pe schimbarea modului în care sistemul imunitar reacţionează la virus.

Echipa de cercetători coordonată de prof. James Davies a folosit inteligenţa artificială şi tehnologia moleculară pentru a antrena un algoritm menit să analizeze cantităţi mari de date genetice, provenite de la sute de tipuri de celule din corpul uman. Oamenii de ştiinţă au descoperit că, pe lângă gena LZTFL1, varsta pacientilor, dar si alti factori particulari, contribuie la determinarea riscului individual.

"Nu putem modifica genele, dar rezultatele arată că oamenii care au un risc crescut sunt cei care beneficiază cel mai mult de vaccinare", spune prof. James Davies.

Concret, gena LZTFL1 face ca plămânii să fie mai susceptibili la coronavirus şi împiedică activarea unui mecanism de protecţie al celulelor pulmonare. În mod normal, în contact cu SARS-CoV-2, aceste celule se transformă pentru a fi mai puţin "primitoare" pentru virus, prin reducerea la suprafaţa lor a proteinei ACE-2, cea de care acesta se “agaţă”. La oamenii cu gena LZTFL1 acest proces nu are loc, iar plămânii rămân foarte vulnerabili în faţa coronavirusului. De subliniat este că gena care dublează riscul de complicaţii şi deces în boala Covid-19 afectează plămânii, dar nu şi sistemul imunitar, astfel că vaccinul poate avea o eficienţă la fel de mare.

vezi emisiunile doctor de bine

Cât de des este indicat să consumăm pește. Reduce cu 17% riscul de deces
Carina Coșăreanu, psiholog clinician: „Cearta de la bani în cuplu înseamnă...
Lucrul mai puțin știut de fumători. Ce se întâmplă în corp, de fapt
Prea mult curent electric într-o zonă din creier înseamnă epilepsie. Cum se pot...
Care sunt criteriile care stau la baza unui mic dejun sănătos, în funcție de vârstă
Vârsta la care trebuie să aibă loc primul control la stomatolog. Cum influențează...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies