Medicul neurolog Cristina Căliman, de la Spitalul Județean de Urgență Gorj, a dezvăluit, într-o postare pe Facebook, cum este afectat creierul unei persoane de gelozie. Sentimentul de gelozie produce activări la nivelul anumitor structuri din creier precum: ganglioni bazali, talamus etc.
"Gelozia este și ea un mod de a trăi dragoste.Până la un punct, sentimentul de gelozie poate fi un stabilizator al unei relații amoroase (cum se spune în popor, "un pic de gelozie nu strică "), dar gelozia care trece peste acel "punct" devine patologică, dezadaptativă (gelozie morbidă), distrugând relații.
Cu cât o relație amoroasă romantică e mai intensă, cu atât activarea structurilor cerebrale evidențiate mai sus e mai mare, în cazul în care apar gânduri că partenerul ar putea fi atras de altcineva.
Pentru că până la urmă totul e biologie, modul în care creierul nostru răspunde la sentimentul de gelozie prin activarea mai mult sau mai puțin puternică a unor regiuni cerebrale, ne dictează comportamentul.
Priviți imaginile de mai jos, pentru că așa arată gelozia în creierul nostru !
Imaginile au fost obținute făcând RMN- uri funcționale la persoane ce se simțeau geloase pe parteneri. Sentimentul de gelozie produce activări la nivelul anumitor structuri din creier (ganglioni bazali, talamus etc.), activări pe care le puteți observa pe aceste imagini sub forma diverselor nuanțe de culoare cuprinse între galben și roșu. Sursă:"Neural substrates and behavioral profiles of romantic jealousy and its temporal dynamics"".
Gelozia și schimbările de dispoziție pot duce la apariția bolii Alzheimer
Gelozia şi dispoziţia proastă dăunează grav sănătăţii creierului, dublând chiar riscul de Alzheimer. Anumite trăsături de personalitate, cum ar fi predispoziţia spre gelozie, îngrijorare, anxietate şi mânie, pot dubla riscurile unei femei de a dezvolta maladia Alzheimer, potrivit unui studiu suedez.
Poate modul în care vedem lumea să afecteze riscul de dezvoltare a unei tulburări neurodegenerative? Răspunsul este da!
Factorul de personalitate îi face pe oameni mai sensibili la stres, iar dacă oamenii sunt mult mai vulnerabil la stres, atunci ei au un risc crescut de demenţă. Un nivel ridicat de stres, mai ales dacă este prezent în mod constant, „scaldă“ creierul în hormoni precum cortizolul, care poate afecta vasele de sânge şi celulele cerebrale, favorizând apariţia bolii Alzheimer.