De ce durerile sunt mai puternice noaptea. Care se întâmplă în corpul nostru 


 
Cu toții am avut dureri la un moment dat - mulți dintre noi cu siguranță chiar în acest moment - așa că nu este un fenomen ciudat pentru nimeni. Cu toate acestea, dacă trebuie să o definim, lucrurile încep să se complice.


După numeroase modificări de-a lungul anilor, Asociația Internațională pentru Studiul Durerii (IASP) a convenit în 2020 să o definească drept "o experiență senzorială și emoțională neplăcută asociată cu leziuni tisulare reale sau potențiale".

Prin urmare, durerea este o experiență a simțurilor, care are o componentă emoțională neplăcută și este legată de (sau amintește de) cea resimțită atunci când există un prejudiciu fizic.

De ce apare durerea 

Scopul durerii este de a ne avertiza că ceva nu este în regulă; este un mecanism de supraviețuire care ne ajută să ne protejăm de pericolele care ne pot amenința integritatea fizică. 

Pentru a folosi o comparație: este un sistem de alarmă din creierul nostru care ne spune că suntem în pericol și ne îndeamnă să ne punem în siguranță. Și este atât de neplăcută încât simțim nevoia să o evităm.

Cu toate acestea, nu este un răspuns la un stimul, așa cum se credea pe vremea lui Descartes (de exemplu: ating ceva care arde și durerea mă salvează de la arsură, pentru că mă face să-mi retrag mâna). Concepția modernă o înțelege ca pe un produs al creierului nostru: acest organ este cel care ne spune unde, cât de mult și în ce fel ne doare.

Desigur, stimulii externi (cum ar fi căldura despre care am discutat mai devreme) trimit un semnal către nervii periferici care se conectează la creier. Creierul o va procesa apoi și o va transforma în altceva: așa-numita nocicepție. Dar aceasta este doar o parte a experienței, deoarece conceptul de durere include și interpretarea noastră cognitivă și emoțională a nocicepției respective.

În cele din urmă, durerea nu este întotdeauna direct legată de cantitatea de stimuli dureroși pe care îi primim, deoarece poate fi percepută și în absența acestora. Un exemplu extrem este fenomenul membrului fantomă: există persoane al căror creier produce o durere foarte reală într-o parte a corpului care a fost amputată.

Cel mai rău moment, la ora 4 dimineața

Începând cu anii 1960, noi teorii, noi tehnici și noi descoperiri au alimentat știința durerii. Un studiu publicat în Brain indică, de asemenea, ritmurile circadiene ca fiind un posibil agent cheie în fenomenul de accentuare nocturnă.

Inés Daguet și colaboratorii săi au efectuat un studiu de laborator inedit în care au descoperit că momentul din zi în care durerea (indusă experimental, în acest caz) este percepută cel mai intens este la ora 4 dimineața.

O posibilă explicație este lipsa somnului, deoarece influența acestuia a fost de asemenea demonstrată, dar în modelul lui Daguet, ponderea ritmurilor circadiene a fost mult mai mare. Aceste schimbări pot fi legate de nivelurile ciclice ale hormonilor pe care le avem în timpul zilei, cum ar fi cortizolul, care este legat de sistemul imunitar și de inflamații, și melatonina.

Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că este vorba de un studiu experimental, într-un cadru de laborator, în care participanții nu se află în mediul lor natural (dormind în patul lor) și primesc stimuli dureroși în mod artificial (prin intermediul unui aparat care induce căldură).

vezi emisiunile doctor de bine

Otita este parte din răceală, spun medicii. Cum se tratează și de ce nu ajută...
Zâmbet sănătos: Cum poți să îți protejezi dinții și gingiile în vârsta...
„Și dinții de lapte dor”. Când trebuie dus copilul la stomatolog și ce probleme...
Mihaela Bilic, despre cât de sănătoasă este pâinea integrală pentru adulți...
Testarea infecției HPV se poate face simplu, acasă. Cum poate fi prevenit cancerul...
Prima operație pe creier realizată prin pleoapă. Pacient tratat de epilepsie la...

Urmărește-ne pe

Modifică setările cookies