“Exista mai multe cauze pentru scaderea cu aproape 50% a numarului de pacienti internati cu AVC in Romania. Transformarea unora dintre centrele specializate in AVC in spitale suport COVID si retinerea pacientilor de a apela la serviciile medicale sau de urgenta pot fi parte din motivele scaderii numarului de pacienti care au accesat sistemul de sanatate din Romania in primele 9 luni ale anului”, a declarat Conf. Dr. Cristina Tiu – Coordonator national al AP AVC, Șefa Secției de Neurologie II din Spitalul Universitar București si viitor Presedinte al Societatii de Neurologie din Romania.
In urma unei conferinte online organizate cu prilejul Zilei Mondiale a Accidentului Vascular Cerebral, medici neurologi si radiologi interventionisti din spitale din Bucuresti si Targu Mures au dezbatut statisticile fiecarei unitati spitalicesti din punct de vedere al fondurilor, materialelor primite, pacientilor inregistrati, au analizat situatia si fluxul medical al pacientilor cu AVC in spitalele din tara, pe timp de pandemie, si fiecare a vorbit despre problemele sau particularitatile cu care se confrunta institutia in care isi exercita actul medical in 2020. Dintre temele dezbatute la conferinta s-au remarcat cateva topicuri importante:
Fonduri mai mici de la Casa de Asigurari de Sănătate
„Statul roman a alocat in 2020 o treime din suma alocata in 2018 pentru interventiile neurovasculare in unul dintre cele trei centre de referinta din tara, adica Spitalul Universitar, iar in 2019 a fost cea mai mica alocare din ultimii 4 ani. Acest tip de management al resurselor este absolut revoltator pentru ca va condamna la moarte 2 treimi dintre pacientii care fac AVC. Scaderea fondurilor nu este justificata de scaderea morbiditatii afectiunilor, ci mai degraba de redistribuirea fondurilor catre zone pe care din informatiile publice oferite de catre autoritati nu le putem identifica”, declara Prof. Dr. Gheorghe IANA, Presedintele SNRIR, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală.
“Finantarea pe Programul de Radiologie Interventionala al CNAS a fost sever insuficienta. Daca ne referim doar la patologia cerebro-vasculara au fost tratati mult mai putini pacienti cu afectiuni acute, dar mai ales cronice. Unii pacienti cu probleme cerebrale cronice, pot fi temporizati, dar nu la nesfarsit. Oricand o problema cronica se poate transforma intr-o urgenta medicala. Am incercat cu eforturi importante sa tratam urgentele internate in Sp. Universitar, dar am fost nevoiti sa refuzam pacienti din alte spitale unde nu se realizeaza procedurile noastre sau sa amanam de mai multe ori pacienti cronici, ce asteapta fondurile pentru a beneficia de anumite interventii.”, a declarat dr. Bogdan Dorobat, medic primar radiologie interventionala la Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti.
”Lipsa resurselor materiale necesare pentru tratarea afectiunilor neurovasculare are doua coordonate: lipsa reala a fondurilor alocate si analiza absolut ridicola, facuta pe baza de tabele, a celor care gestioneaza distribuirea materialelor. Diversitatea materialelor medicale folosite in tratarea interventiilor neurovasculare creeaza neinitiatilor o falsa impresie ca spitalele au stocuri. Din nefericire, cei care fac aceasta analiza si decid alocarile bugetare ulterioare sunt profani in meseria noastra. Realitatea medicala nu este corelata cu tabelele de catre oameni care sa inteleaga procedura medicala. Munca noastra este analizata de functionari care au alta pregatire si care nu inteleg nici diversitatea tipologiilor de afectiuni neurovasculare, nici interventiile, nici masurile pe care trebuie sa le luam in cazuri limita, atunci cand pacientul este in sala de interventii”, declara Prof. Dr. Gheorghe IANA, Presedintele SNRIR, medic primar Radiologie și Imagistică Medicală.
AVC în vremea COVID-19
“In afara de COVID exista si toate celelalte urgente medicale ca si pina acum : au loc accidente rutiere, oamenii au in continuare traumatisme, infarcte miocardice si accidente vasculare cerebrale si toti acesti pacienti trebuie sa se adreseze sistemului de urgenta. Din nefericire, apartinatorii pacientilor sunt reticenti in a se adresa unui spital de teama infectarii cu COVID. Exista si situatii in care familiile, incercand sa-si protejeze seniorii ii izoleaza si din acest motiv afla sau observa prea tarziu ca au suferit un accident vascular cerebral, unde timpul de interventie este determinant in evolutia bolii.”, declara dr. Florin Bloj, medic specialist in radiologie si imagistica medicala Spitalul Judetean de Urgenta Targu Mures.
Program-pilot în București pentru pacienții cu AVC
Cazurile de pacienti cu suspiciune de AVC sunt o prioritate pentru toate spitalele de urgenta din lume, iar in Romania sunt planuri concrete in curs de implementare pentru scurtarea la minimum a perioadei dintre telefonul la 112 si aplicarea tratamentului adecvat asupra pacientului in spital.
“Inainte de declansarea pandemiei era foarte aproape punerea in aplicare, in cadrul Actiunii Prioritare pentru AVC-uri ischemice, a unui parteneriat intre Ministerul Sanatatii si serviciile de ambulante, pentru aplicarea unei prenotificari a prezentei unui caz de stroke inca din Ambulanta, pentru a putea fi totul pregatit la ajungerea sa la spital si a se scurta cat mai mult mult timpii de interventie pana la aplicarea tratamentului potrivit. In cel mai scurt timp, vom reusi implementarea lui in Bucuresti ca program-pilot.”, anunta Conf. Dr. Cristina Tiu – viitorul Presedinte al SNR si Șef Secție de Neurologie II din Spitalul Universitar București.
Romanii trebuie să știe că metoda FAST le poate salva viața în caz de AVC
Pacientii sau apartinatorii isi pot identifica dupa o metoda simpla simptomatologia AVC. Dr. Lucian Marginean, medic primar radiologie interventionala la Spitalul Judetean de Urgenta din Targu Mures explica: “Viata unei persoane care a suferit un AVC depinde de secundele care se scurg si de rapiditatea cu care aceasta ajunge la o unitate spitaliceasca unde poate primi ingrijirea potrivita pentru a elimina riscurile de deces sau invaliditate. Nu trebuie sa existe ezitare sau timpi morti intre banuiala aparitiei unui AVC si telefonul dat la 112. Cum ne putem da seama ca o persoana din jurul nostru trece prin asta? Prin metoda supranumita FAST care este vitala si care ar trebui sa fie cunoscuta de cat mai multa lume.”
FAST este un acronim format din primele litere ale celor mai importante simptome ale unui AVC: F este de la Fata cazuta si asimetrica, A de la Amortirea bratelor si picioarelor, S de la Stalcirea sau Sacadarea vorbirii, iar T vine de la Timp, pentru ca atunci cand un apartinator sesizeaza simptomele, este timpul sa sune urgent la 112. “Atentia fiecaruia dintre noi la cei din jur si reactia imediata in caz de pericol nu trebuie sa tina cont de timpuri sau de temeri, pentru ca, asa cum obisnuim noi, medicii din domeniul neurologiei si neurochirurgiei, sa spunem: Timpul este creier!”, declara dr. Lucian Marginean, medic coordonator compartiment neuro radiologie intervențională în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Târgu Mureș.
Dintre pacienții cu AVC, aproximativ 30% decedează în primele 30 de zile, iar 30-35% vor rămâne cu un grad de dizabilitate care îi va face dependenți de îngrijirea unei alte persoane sau îi va împiedica să își mai desfășoare activitatea profesională.
