Malaria este o problemă majoră de sănătate publică la nivel mondial.
Perturbările care au afectat sistemul sanitar din cauza pandemiei de coronavirus au contribuit la creşterea cu 69.000 a deceselor asociate malariei în 2020 comparativ cu anul precedent.
Restricțiile anti-COVID au îngreunat aplicarea măsurilor de prevenire, diagnosticare și tratament în cazul malariei. În total, peste 627.000 de persoane – majoritatea bebeluşi din cele mai sărace zone ale Africii – şi-au pierdut viaţa la nivel mondial din cauza malariei în ultimul an, comparativ cu 558.000 în 2019, a indicat OMS în raportul său anual asupra acestei boli infecţioase.
Cifra eclipsează cele 224.000 de decese raportate din cauza coronavirusului în Africa de la începutul pandemiei.
Din cauza transmiterii continue a malariei prin intermediul ţânţarilor în multe părţi ale lumii, jumătate din populaţia globală este expusă riscului de a contracta boala, iar boala încă ucide un copil la fiecare două minute.
În luna octombrie, OMS a aprobat un vaccin anti-malarie dezvoltat de compania GSK. De asemenea, la finalul lunii iulie, compania farmaceutică germană BioNTech a anunțat că plănuieşte să dezvolte un vaccin împotriva malariei, bazat pe tehnologia ARN mesager.
Ce este malaria și cum se transmite
Malaria este o afecțiune de natură infecțioasă ce caracterizează zonele tropicale (sau predominant tropicale - cel mai adesea în Africa, Asia de Sud Est, America Centrală și America de Sud) și care poate pune în pericol viața pacienților.
Malaria la om este cauzată de patru specii distincte de protozoare din genul Plasmodium (P. falciparum, P. vivax, P. ovale și P. malariae). Toate speciile de plasmodium sunt transmise prin înțepătură infectantă a unei femele de țânțar Anopheles. Femela țânțarului anofel este de dimensiuni mai mici decât masculul, intrând ușor în încăperi prin plase și crăpături.
Transmitere
• prin înțepătura de țânțar;
• în timpul transfuziei de sânge de la persoane cu malarie latentă (malarie post-transfuzională). Prin această cale se produce contaminarea cu malarie cuartă. Aceasta se explică prin faptul că în această formă a bolii este posibilă o stare îndelungată de purtător (zeci de ani) cu parazitemie submicroscopică (paraziții nu pot fi observați la microscop);
• prin ace și seringi contaminate;
• prin alt instrumentar medical cu sânge contaminat.
Simptome
În principal, malaria se manifestă prin febra apărută la şapte zile de la prima posibilă expunere sau la trei luni (rareori mai târziu) de la ultima posibilă expunere. Orice febră apărută la mai puţin de şapte zile de la o posibilă expunere nu este cauzată de malarie.
Există forme mai severe de malarie determinate de Plasmodium falciparum care se pot manifesta prin febră, frisoane, dureri de cap, dureri musculare, slăbiciune, vărsături, tuse, diaree şi dureri abdominale.
La acestea se pot adăuga simptome asociate insuficienței de organ, cum ar fi insuficiență renală acută, convulsii generalizate, colaps circulator, urmate de somnolenţă, comă şi deces.
Ce putem face în cazul în care suspectăm că ne-am îmbolnăvit de malarie?
Dacă la o săptămână sau mai mult după intrarea într-o zonă de risc pentru malarie faceţi febră, consultaţi de urgenţă un medic şi contactaţi un laborator abilitat pentru a obţine un diagnostic corect şi un tratament sigur şi eficient. Acest lucru rămâne valabil şi la întoarcere, formele severe de malarie cu Plasmodium falciparum putând fi luate în considerare până la 1 lună de la ieşirea din zona de risc.
Cum evităm să ne îmbolnăvim de malarie?
• Fiţi conştient de riscul, perioada de incubaţie, posibilitatea debutului întârziat şi principale simptome!
• Evitaţi să fiţi înţepaţi de ţânţari, în special în intervalul între amurg şi zori folosind una din metodele următoare de protecţie :
Substanţele insectifuge se aplică pe pielea expusă sau pe haine pentru a preveni contactul cu ţânţarii sau cu alte insecte. Ingredientul activ respinge, dar nu ucide insectele. Evitaţi contactul cu mucoasele. Nu pulverizaţi insectifugele pe faţă, nu aplicaţi pe pleoape sau buze, pe porţiunile de piele sensibile, arse, deteriorate sau cu cute adânci. Spălaţi-vă pe mâini după aplicarea insectifugelor. În zonele de climat cald si umed, datorită transpiraţiile abundente, repetaţi aplicarea insectifugelor la fiecare 3 - 4 ore. În cazul în care produsul este aplicat pe haine, efectul durează mai mult. Respectaţi însă instrucţiunile de pe eticheta îmbrăcăminţii pentru a evita deteriorarea anumitor ţesături. Respectaţi doza de insectifuge recomandată de producător, fără depăşirea dozei, mai ales pentru copii şi femei gravide.
Plasele contra ţânţarilor sunt mijloace excelente de protecţie individuală în timpul somnului. Plasele pot fi utilizate cu sau fără aplicarea de insecticid. Cu toate acestea, plasele tratate sunt mult mai eficiente şi pot fi disponibile în comerţ. Plasele trebuie să fie rezistente şi cu o dimensiune a ochiurilor care să nu depăşească 1,5 mm. Plasa trebuie să fie introdusă sub saltea, asigurându-se că nu este ruptă şi că nu există ţânţari în interiorul ei. Există şi plase pentru hamace şi pentru paturi mici.
Spiralele contra ţânţarilor sunt cel mai bun exemplu cunoscut de vaporizator cu insecticid, având de obicei ca ingredient activ un piretroid sintetic. O spirală este suficientă pentru un dormitor normal pentru o noapte, cu excepţia cazului în care camera este deosebit de mică. O versiune mai sofisticată, care necesită energie electrică, sunt pastilele impregnate cu insecticid plasate pe o reţea electrică aflată în interiorul aparatului şi a cărei încălzire determină evaporarea insecticidului. Vaporizatoare cu baterie, sunt de asemenea disponibile. Aceste dispozitive pot fi de asemenea utilizate în timpul zilei, dacă este necesar.
Spray-urile cu insecticide sunt destinate uciderii rapide a insectelor. În dormitoare insecticidul trebuie pulverizat înainte de culcare. Tratarea unei camere cu un insecticid va ajuta la eliminarea insectelor, dar efectul poate fi de scurtă durată. Este recomandată pulverizarea combinată cu utilizarea unei spirale, a unui vaporizator sau a unei plase de ţânţari.
Turiştii care locuiesc în corturi trebuie să utilizeze o combinaţie de spirale contra ţânţarilor, insectifuge şi plase. Dimensiunea ochiurilor plaselor de cort depăşeşte adesea 1,5 mm, astfel încât trebuie montate plase speciale contra ţânţarilor. Plasele la ferestre, uşi şi streşini reduc expunerea la ţânţari şi alte insecte zburătoare.
Aerul condiţionat este un mijloc extrem de eficient de a menţine ţânţarii şi celelalte insecte înafara camerei, atât timp cât nu există găuri în jurul ferestrelor sau uşilor. În interiorul hotelurilor cu aer condiţ nu sunt necesare alte măsuri de precauţie.
(Extras din Ghidul OMS privind călătoriile internaţionale)
Foto shutterstock.com