Deși această afecțiune nu este ereditară, au fost raportate cazuri în care genele au o influență importantă asupra modului în care se comportă organismul, astfel încât există o probabilitate mai mare de a suferi de ea dacă o familie s-a confruntat sau se confruntă cu această boală neurodegenerativă.
Conform site-ului MedLine Plus, "este un tip de tulburare de mișcare. Aceasta apare atunci când celulele nervoase (neuronii) nu produc suficient de multă dopamină".
În timp ce printre simptome se numără probleme de echilibru și coordonare, încetinirea mișcărilor, rigiditatea brațelor și tremuratul mâinilor, brațelor, picioarelor, feței sau maxilarului, există și alte semne care indică faptul că în curând veți dezvolta Parkinson, potrivit experților.
Este important să le luăm în considerare, deoarece, deși nu există un tratament pentru această tulburare neurodegenerativă, este posibil să încetinim sau să întârziem înrăutățirea organismului din cauza apariției afecțiunii cerebrale.
Potrivit NIH: National Institute of Neurological Disorders and Stroke, boala Parkinson este mai frecventă la bărbați decât la femei și a fost raportată ca fiind mai frecventă la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani; cu toate acestea, unii adolescenți suferă și ei de boala Parkinson.
Experții în domeniu au efectuat cercetări pentru a afla mai multe despre stadiile incipiente ale acestei boli neurodegenerative cunoscute sub numele de boala Parkinson:
Constipație: Problemele intestinale pot apărea într-un stadiu incipient; pot apărea chiar și cu 20 de ani înainte de diagnostic.
Anxietate și depresie: Faptul de a avea tulburări emoționale modifică activitatea chimică din creier, astfel încât acest debut al simptomelor poate apărea cu 10 ani mai devreme.
Calitatea slabă a somnului: "Persoanele care o experimentează visează cu voce tare și uneori fac mișcări violente până la automutilare, deși adesea nu-și amintesc nimic după aceea
Pierderea mirosului: Una dintre sechelele COVID-19 ar fi posibilitatea apariției bolii Parkinson, iar acest semn timpuriu explică acest lucru. Capacitatea pacientului de a mirosi se înrăutățește treptat, poate neobservată, dar această funcție cerebrală ar putea spune multe despre acest posibil diagnostic.
foto: shutterstock.com